Bulimar Henciu D.

Bulimar Henciu D.

2708 Vizite


Cu sinceritate...


click aici pentru a vedea galeria online a lui Bulimar Henciu Daniel.

Extrem de apreciat de vizitatorii nostri si cu foarte multe mailuri primite pe adresa redactiei, Domnul Bulimar Henciu Daniel a fost extrem de amabil sa ne raspunda la cateva intrebari. Aveti in continuare cateva randuri cu gandurile unui minunat artist, despre el, arta si viata in general.
"M-am nascut intr-un ora?el numit Filiasi, la 1976. Cand am implinit un an ne-am mutat in Lugoj, ora?ul copilariei mele. Mai tarziu, dupa ce am terminat scoala generala, a urmat liceul Electrotimis Timisoara, profil depanator radio/TV, apoi o scoala postliceala din Lugoj, tot in domeniul electronicii.
Pasiunea pentru pictura a inceput in perioada liceului, cand faceam portrete colegilor pentru a obtine un mic venit ce ma ajuta sa platesc cheltuielile. Familia mea a trait mereu de azi pe maine, nu am cunoscut bogatia materiala niciodata. Inchideam ochii imaginandu-mi ca pot avea o casa frumoasa, o masina cu care sa-mi plimb prietena, o viata asemanatoare cu a vedetelor tv. Cand deschideam ochii era un pic mai trist ca tot ce-mi imaginam era doar un vis. Dupa ce am terminat scoala, mergeam la clienti sa repar televizoare. La inceput era mai greu, dar cu timpul am devenit foarte bun, ?i eram recomandat, lasand pe unde am mers o impresie frumoasa. Si reparatile tv au mers o perioada, dupa care au aparut televizoare moderne si incetul cu incetul acestea nu se mai stricau, iar banii care ii faceam se imputinau. Pana in anul 2005 reparam orice era electronic, televizoare, calculatoare, etc. In acel an s-a produs ceva magic in viata mea, am cunoscut-o pe Oana, fata care mi-a devenit sotie. Ei ii placea sa deseneze si asa a fost foarte usor sa ne imprietenim. Dupa ce ne-am casatorit am decis sa locuim la parintii ei in Loc. Manastiur, din Jud.Timis. Aici viata era mai simpla, nu zgomote de masini care sa te inebuneasca toata ziua, nu noxe de esapament, era o atmosfera relaxanta. Toata linistea aceasta avea pretul ei si de multe ori ne gandeam din ce vom trai, ce vom manca, trebuia sa muncim undeva. Primele panze pe sasie de lemn le-am pregatit impreuna, trageam de panza si o capsam. Culorile de ulei mi s-au parut ca o gustare si imi venea parca sa simt mai mult decat puteam intelege cu privirea. Incet si cu multa rabdare fiecare tablou realizat prindea viata. Doream sa fim mai buni si mai buni, urmaream poze cu lucrari ale clasicilor. Mi se parea iesit din comun cum cineva de atunci putea cu asa o relaxare sa puna pe panza tuseuri, culori ce se combinau armonios cand le priveai. Repetand ce au facut ei, mi-am dat seama ca aici nu este vorba de relaxare si mai degraba de foarte multa munca. Incercand mai multe metode am descoperit cum se poate lucra in straturi de culoare asteptand culoarea sa se usuce, revenind a doua zi, ?i tot asa pana cand tabloul era gata.
In primul an nu am vandut aproape nimic, dar in urmatorul an au aparut si clientii. Credeam ca daca o sa fiu si mai bun o sa castig mai multi bani si o sa fiu si mai apreciat. Cumparam de acum culori si pensule scumpe, panze gata preparate, imi permiteam acest lux.
De ce faci reproduceri? De ce nu faci originale? Ma intrebau cei care ma criticau. Era oare greu sa-mi pun sevaletul pe un camp si sa reproduc ce este acolo? Nu oare fiecare pictor reproduce imaginea pe care o are in minte, si de multe ori rezultatul este groaznic, deoarece nu poate pune cu exactitate pe panza ce are in minte? Sunt multi care cred ca daca trag doua linii sunt grozavi, eu nu cred asta."

Tablouri-de-Vis: Ce parere aveti despre directia, tendinta actuala in pictura romaneasca dar si in cea mondiala?

Bulimar Henciu Daniel: Pana la 1890 pictura a fost superba, de atunci totul s-a uitat si parca nimic nu mai este din ce a fost atunci. Acum pe panza sunt doar simboluri, nimic clar, doar crezi ca-l intelegi pe pictor dar in realitate pictorul a gandit cu totul altceva. Este o mare minciuna pictura din zilele noastre, sunt promovati pictori care creaza doar un joc de lumini iar clientii habar n-au pe ce arunca banii. Nu doar pictorii care au dus pretul la pictura atat de jos sunt de vina, mai sunt si clientii care sunt foarte dificili. Tablou Visul a fost o comanda pentru cineva, care a dorit sa pun pe panza ce-?i imaginea ea, iar la sfarsit mi-a zis ca nu-I place, iar eu m-am ales cu tabloul si cu foarte multa munca neplatita.

Tdv: Credeti ca opera unui artist ar trebui sa reflecte neaparat realitatile existentei sale, adica sa fie ancorat in perioada pe care o reprezinta?

B.H.D.: Toti pictorii au pictat ce li s-a cerut , iar daca a pictat doar ce a dorit el, s-a dovedit ca acel tablou se va vinde foarte greu. O mica parte din ce face fiecare artist il reprezinta, dar acea parte este atat de bine ascunsa in sufletul artistului, incat cei din afara cu greu o pot vedea.

Tdv: Ce stil considerati ca vi se potriveste cel mai mult?

B.H.D.: Daca mi se cere sa pictez abstract o fac fara nici o ezitare atat timp cat voi fi platit pentru asta. In general prefer stilul realist.


Tdv: Care sunt artistii preferati? (romani/straini).

B.H.D.: Artisti romani au fost atat de slabi in comparatie cu cei de afara incat nu pot sa spun ca am unul preferat, dar ca sa nu fiu foarte rautacios pot zice Grigorescu. Din cei straini ar fi multi dar este sufficient sa zici William-Adolphe Bouguereau si este suficient.

Tdv: Care sunt temele preferate de dvs.?

B.H.D.: Prefer portretele dar pot sa pictez cu usurinta orice tip de tablou.

Tdv: De unde va inspirati de obicei pentru lucrarile dvs? Calatoriti, aveti modele pentru nuduri, mergeti in natura?

B.H.D.: Ma inspir din pictura clasica, iar acum pentru ca mi s-a oferit sansa de a calatorii ma voi inspira si din ce voi vedea acolo.

Tdv: Aveti tabieturi sau superstitii cand lucrati la un tablou?

B.H.D.: Nu cred in superstitii, tabieturi nu am.

Tdv: Reveniti asupra unui tablou de obicei sau “e gata din prima” cum se spune?

B.H.D.: Nici un tablou nu poate fi gata din prima, revin de ma satur, tocesc pensule.

Tdv: Credeti ca se poate trai din pictura in Romania?

B.H.D.: Nu se poate trai in Romania din pictura, doar daca cineva cu multi bani iti cumpara o pictura si se lauda in toata tara, ca vezi ce mare suma de bani a platit el pe lucrare, ?i in acest fel criticii te vad mare artist. Sau daca vinzi la 200 lei tabloul atunci poate traiesti, dar merita? Cel mai scump tablou l-am vandut cu 1200 euro, am lucrat 2 luni la el si am crezut ca asa va fi si pe viitor. Criza i-a facut pe cumparatori sa investeasca doar in tablouri ieftine. Acum daca reusesc sa obtin viza pentru America imi doresc sa ma pot ridica un pic financiar din criza pe care o simt de la inceputul anului. Am o societate pe care trebuie sa o suspend pe 3 ani, am platit impozit forfetar ca asa au vrut cei care ne conduc. Stilul realist este foarte prost platit in comparatie cu munca depusa, asa ca cel mai bine este sa arunci culori pe panza asa cum le gasesti pe plansa, criticii te vor lauda pentru asta. Pe mine m-au criticat pentru ce fac, e treaba lor, nu-mi pasa.

Tdv: Aveti multe expozitii in general? Le pregatiti singur sau sunteti ajutat? Dureaza mult pregatirile?

B.H.D.: Nu pot sa expun pentru ca nu am facultatea de arta, asa mi se zice la intrare, dar bravo lor, cine sunt eu sa pot expune reproducerile mele langa marile picturi ale tinerilor contemporani? Este bataie de joc, parca tot in communism traim, mentalitai neschimbate.

Tdv: Credeti ca perceptia estetica a momentului este distorsionata de conditiile social economice, omul indepartandu-se de arta?

B.H.D.: Nu comentez.

Tdv: Chiar si la nivelul la care ati ajuns dvs. continuati sa studiati pe principiul ca “invatam toata viata”?

B.H.D.: Cred ca nimeni si nimic nu este perfect, tot timpul este loc si de mai bine. Nu ma consider bun in ce fac ,dar peste ani poate cineva isi va aminti de mine.

TdV: Ce dicton considerati ca va caracterizeaza?

B.H.D.: Pas?

Tdv: Cu ce muzica considerati ca se pot asocia operele dvs?

B.H.D.: Orice muzica poate fi ascultata, cu tendinte spre clasica.

Tdv: Cateva cuvinte de incheiere...

B.H.D.: Am observant pana in prezent ca nu poti sa pictezi doar ce iti place pentru ca asta ar insemna sa pastrezi munti de picturi fara sa le vinzi vreodata. Cred ca cel mai bine este sa poti sa-ti vinzi picturile atat cat esti in viata, sa te bucuri si asta, este ceva.

 

Acest material se poate prelua partial/integral numai cu mentionarea prin hyperlink a portalului www.tablouri-de-vis.ro .

 -martie 2010-



Distribuie pe: | |

V-ar mai putea interesa

Poza Maria Karalyos 1

Maria Karalyos




| |

Poza Mariana Oros 1

Mariana Oros




| |

Poza Mihaela Ionescu 1

Mihaela Ionescu




| |

Poza Gina Parfene 1

Gina Parfene




| |

Pictura reprezinta cu siguranta materializarea cea mai graitoare a creativitatii omului in dovada vie ca spiritul artistic este menit si harazit doar Omului. Amestecul culorii si elaborarea formelor constituie in totalitate apanajul spiritului uman, al artistului ce lucreaza si se exprima pe sine pentru sine si pentru semenii sai!

Toate drepturile rezervate Tablouri de Vis | ANPC | Prelucrarea datelor personale | Politica de utilizare Cookie

Webdesign Direct SEO